Manancasialearga2

Mănâncă și Aleargă

Hint! Rețetă super gustoasă de negresă de post la finalul articolului.

Nu întâmplător am ales numele “Mănâncă și Aleargă” pentru articol. Inspirația mea a venit de la numele cărții cu același nume pe care o citesc în acest moment și care este despre un ultramaratonist vegan, Scott Jurek. El este una dintre cele mai importante şi mai îndrăgite figuri din lumea alergătorilor pe distanţe lungi, iar în această carte dărâmă multe mituri în legătură cu sportul de performanță și alimentația pe care o are. 

Poate cel mai inspirațional lucru pe care l-am citit în carte este faptul că multă lume s-a îndoit de capacitățile lui și mulți sceptici au așteptat ca din clipă în clipă acesta să clacheze. Spre surprinderea tuturor, Scott a continuat să-și urmeze visul și să câștige cursă după cursă, câștigând în 7 ani consecutivi cea mai prestigioasă și grea competiție de ultramaraton din lume, Western States Endurance Run a cărui record de timp îi și aparține.

Ca și lucruri care l-au ajutat pe acest drum, Scott vorbește despre 3 elemente cheie: Antrenamentul, Alimentația și Setarea Mentală.   

Poate nu ne dorim cu toții să devenim sportivi de performanță, cu siguranță nu ne dorim cu toții asta. Fiecare om are în adâncul sufletului său planuri, dorințe și visuri mărețe pe care speră ca într-o zi să și le îndeplinească. Fiecare om are în mintea sa o imagine despre sine, așa cum i-ar plăcea la modul ideal să fie. Aici intervine importanța disciplinei unui sport, oricare ar fi acesta și la orice nivel l-ai practica.


Iată cele mai importante lucruri pe care le-am învățat din practicarea unui sport, culese din propria mea experiență dar și din experiența sportivilor amatori și de performanță:

  • Nu contează cu ce viteză mergi, important este să înaintezi.

Una din cele mai importante lecții pe care le învață orice om care se apucă de o formă sau alta de sport este să nu renunți.

Sunt momente în care simți că este prea mult pentru tine și că nu mai poți, la fel cum sunt momente când simți că poți muta munții din loc cu energia și puterea ta. Între cele 2 este o limită extrem de fină. În orice moment poți ajunge într-o extremă sau alta.

Dacă te gândești bine, așa este cu orice lucru în viață. Gândește-te la proiectele la care lucrezi, la emoțiile și stările tale zilnice. Într-o zi te crezi super om și în alta simți că nu-ți iese nimic și îți vine să renunți.

Sportul te învață că atunci când crezi că nu mai poți, mai poți puțin.  

Ca să vezi luminița de la capătul tunelului este necesar să înaintezi. Tunelul nu se mișcă, tu da.

  • Singura competiție care contează cu adevărat este cea cu tine însuți.

Da, poți alege să te frustrezi că tu nu ești suficient de puternic ca X, sau suficient de rezistent ca Y, dar adevărul este că fiecare om are propria condiție fizică și propriul său drum.

Sportul este o evoluție continuă.

Întotdeauna va exista cel puțin o persoană mai bună decât tine la ceva, iar tu ai cu siguranță o abilitate care te face mai bun decât altcineva. Dar oare asta este ceea ce contează cu adevărat?

Îți propun să o competiție cu tine însuți. Verifică nivelul de la care pleci și fă un calendar pe care să-l folosești atunci când te antrenezi. Observă cum evoluezi de la un antrenament la altul, de la o săptămâna la alta și fii recunoscător pentru fiecare progres.

Sportul te învață să ai răbdare, să nu mai aștepți rezultate rapide, sau cel puțin să înțelegi că evoluția are nevoie de timp, de experiențe și provocări. Sportul pune felinarele pe tine și pe propria ta evoluție.                                            

Poți aveam o afacere mai prosperă și poți fi un angajat mai bun învățând că ceilalți nu sunt rivalii tăi. Concurența poate fi echipa ta. Ceilalți te pot ajuta să ai rezultate mai bune și te pot ajuta să-ți îndeplinești scopul, iar tu îi poți ajuta pe ei să devină cea mai bună variantă a lor.

Există o soluție din care toată lumea are de câștigat. Nu există pierzători, cum nu există câștigător, există câștigători. Este singurul context în care toată lumea are de câștigat.

  • Uneori pur și simplu faci anumite lucruri.

Da, și sportivii profesioniști au momente când nu au chef să facă ceva. Sau le este lene, sau sunt prea obosiți, sau prea plictisiți.

Uneori e nevoie să gândești mai puțin și să ce ai de făcut. Dacă nu-ți iese să te disciplinezi în privința sportului atunci mai ai de exersat și la celelalte capitole.

Persoanele care reușesc să fie disciplinate practicând un sport sunt cele care reușesc să-și organizeze și să-și planifice cu succes orice alte țeluri personale.

Dacă ai o provocare reală în a te ține de treabă și de promisiunile pe care (ți) le, sportul este soluția. Propune-ți să 5-10 minute pe zi de mișcare și ține-te de cuvânt. Pornește cu pași mici și îmbunătățește în fiecare zi. Reține că de aici pleacă disciplina și îndeplinirea fiecărui obiectiv zilnic, fie că are legătură cu mișcarea sau nu.  

  • Reduce la minim melodia care cântă a lene.

Aici este un mic truc.

Știi vocea aceea șoptită care te îndeamnă să mai stai 5 minute în pat dimineața, sau să zici pas unui antrenament, sau să te mai scutești de la treburi pentru că ești obosit?

Vocea aceea te păcălește.

Ceea ce face ea este să îți dea niște motive ca să te substragi de la ce ai de făcut.

De ce?

Pentru că e confortabil și moale să nu ieși din zona aceea de confort. E atât de bine încât ai prelungi la nesfârșit starea și momentul.

Soluția este simplă: Să-i reduci volumul la minim și să nu o lași prea mult să vorbească.

Știi Regula de 3 Secunde? Se aplică și aici.

Numără până la 3 și Acționează! Dacă lași să treacă mai mult de 3 secunde ești gata, PA! Ai fost cucerit de vocea suavă a lenii și nimic nu te mai poate salva să pici în amânare sau abandon.

Legea inerției se aplică superb în acest context. Cu cât stai mai mult în zona de confort, cu atât ai mai sta și mai mult. Cu cât îți miști mai mult corpul, cu atât vei avea tendința să te miști în continuare. Brusc sportul te face mai activ și mai productiv în toate ariile vieții tale.     

  • Plăcerea și satisfacția vin la final.

Dacă mă urmăreși ai văzut că mie îmi place să alerg. Nu este singurul tip de mișcare pe care îl fac și o să mai vorbesc în alte articole despre ce alte sporturi mai practic. Revin cu drag la alergat chiar și după perioade de pauze pentru că din toate tipurile de mișcare pe care le fac este cel care mă apropie de natură cel mai tare.

Alergatul este sportul cu care ne naștem anatomic vorbind și îl avem în sânge. Nu ai nevoie de prea multă pregătire înainte de a începe să-l practici.

Poți începe să alergi acum, cu ceea ce ai la dispoziție, iar dacă nu poți alerga poți să mergi alert o anumită distanță, iar apoi treptat să mărești pasul. Cea mai importantă competiție este cea cu tine însuți.

Trăim în secolul în care ne dorim ca lucrurile să se întâmple acum, de la proiectele pe care le avem în minte și până la lucrurile pe care ni le dorim. Dacă am putea să scurtăm drumul până la reușită ar fi superb.

Realitatea dură este că nu există scurtături. Realitatea este că dacă ne dorim lucruri mărețe e necesar să nu sărim etape și să ne cultivăm disciplina, răbdarea, perseverenția, insistența și să ne îmbunătățim constant.

Sportul, prin orice formă a sa, te transformă pe toate planurile și platează în tine toate aceste calități atât de necesare oricărui scop pe care vrei să-l îndeplinești.

 

Acum vreau să te îndulcesc un pic. Am pentru tine o rețetă de negresă de post care este ideală pentru răsfățul de după competiții. Este dulce și consistentă, dar fără zahăr și alte bazaconii.

Negresă de post
Ingredients
  1. 2 căni făină integrală
  2. 1 cană apă minerală
  3. 1 cană ulei de cocos topit la bain marie
  4. ⅓ cană sirop de arțar
  5. un măr și 3 curmale
  6. 3 linguri de cacao raw sau pudră de roșcove (este alcalină)
  7. 120 de gr nucă
  8. o linguriță bicarbonat de sodiu
  9. o linguriță esență de vanilie raw sau semințele dintr-o păstaie de vanilie
  10. o ciocolată neagră fără lapte pentru glazură
Instructions
  1. Se amestecă într-un bol ingredientele uscate: făina, bicarbonatul de sodiu și pudra de cacao.
  2. Într-o râșniță se mărunțește nuca și se oprește din ea 3-4 linguri pentru decor.
  3. Din măr, curmale, siropul de arțar și 5 linguri de apă se face la blender o pastă fină.
  4. Apoi se amestecă cu un mixer compoziția finală. Peste mixul uscat se adaugă treptat uleiul, pasta fină,restul de apă, nuca și esența. Se mixează timp de câteva minute până aluatul face niște bule.
  5. Compoziția rezultată se pune într-o tavă de aproximativ 20 X 25 de cm acoperită cu foaie de copt și se pune la cuptorul preîncălzit, la 200 de grade.
  6. După 15 minute se dă cuptorul la 180 de grade și se mai coace pentru aproximativ 20 de minute.
  7. Se lasă la răcit pentru 30 de minute. Se topește ciocolata la bain marie, iar apoi se adaugă peste prăjitură împreună cu nuca mărunțită.
iChooseVegi http://ichoosevegi.ro/
Cu drag,
Ancuța. 

Primește articole și rețete în fiecare săptămână

V_icon_small

Primește articolele și rețetele din fiecare săptămână, direct la tine în Inbox.

E-mailul tău este în siguranță. Powered by ConvertKit